Criza imobiliara: un documentar despre cauze, efecte și soluții.

Introducere

Într-o lume din ce în ce mai urbanizată și cu o populație în continuă creștere, criza imobiliara a devenit o problemă omniprezentă. Aceasta nu afectează doar indivizii, ci și comunități întregi, cu efecte profunde asupra economiei, sănătății și coeziunii sociale. Agenția imobiliară ACASĂ își propune să aducă în atenția publicului această problemă complexă pentru un viitor mai bun și mai sigur pentru toți.

Nu este un secret că guvernele din întreaga lume se confruntă cu o gravă criza imobiliara. O serie de variabile interconectate, precum creșterea populației și disparitățile economice, au contribuit la această situație perplexă. Pandemia a agravat și mai mult această problemă, ceea ce face ca măsurile pentru a reduce efectele asupra oamenilor și comunităților să fie mai urgente ca niciodată.

Capitolul 1: Istoria crizei imobiliare

O problemă veche cu rădăcini adânci

Criza imobiliara nu este o problemă nouă. De-a lungul istoriei, diverse evenimente economice și sociale au contribuit la crizele imobiliare în diferite părți ale lumii. Pentru a înțelege mai bine actuala criză imobiliara, este important să privim înapoi la câteva exemple notabile din istorie.

  • Japonia (1990): La sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, Japonia a experimentat o bulă imobiliara majoră. Creșterea rapidă a prețurilor imobiliare, alimentată de credite facile și speculații, a dus la o prăbușire dramatică a pieței imobiliare și la o criză economică prelungită, cunoscută sub numele de „Deceniul pierdut”.
  • Statele Unite (2007): Criza subprime din 2007 a fost declanșată de creșterea necontrolată a creditelor ipotecare riscante. Aceasta a dus la o prăbușire a pieței imobiliare și la o criză financiară globală, cu efecte devastatoare asupra economiei și societății.
  • Marea Britanie și Spania (2008): În 2008, atât Marea Britanie cât și Spania au fost lovite de crize imobiliare severe. În ambele țări, creditele facile și practicile de creditare riscante au dus la creșterea prețurilor imobiliare, urmate de prăbușirea pieței și crize economice semnificative.
  • China (2010): Începând cu anii 2000, China a cunoscut o bulă imobiliara majoră, caracterizată prin creșteri rapide ale prețurilor imobiliare în marile orașe. Spre sfârșitul deceniului, guvernul chinez a intervenit pentru a controla speculațiile, ceea ce a dus la o încetinire economică semnificativă.

Capitolul 2: Cauzele crizei imobiliare

Factori economici și demografici

Criza imobiliara este alimentată de o serie de factori economici și demografici interdependenți. Înțelegerea acestor factori este esențială pentru a putea aborda eficient problema.

  1. Lipsa stocului de locuințe: Reglementările stricte, costurile ridicate ale materialelor de construcție și lipsa terenurilor disponibile fac dificilă dezvoltarea de noi locuințe accesibile. În multe orașe mari, terenurile disponibile pentru construcții rezidențiale sunt limitate, iar dezvoltatorii preferă proiecte de lux care aduc profituri mai mari.
  2. Creșterea prețurilor și a competiției: Pe măsură ce cererea pentru locuințe crește, iar oferta rămâne constantă sau scade, prețurile imobiliare continuă să crească. Aceasta face ca achiziționarea unei locuințe să fie un obiectiv tot mai îndepărtat pentru multe familii tinere și persoane cu venituri medii.
  3. Veniturile stagnante: În timp ce costurile locuințelor cresc, veniturile multor familii rămân stagnante. Aceasta face ca plata unei chirii sau achiziționarea unei locuințe să devină o povară financiară tot mai mare.
  4. Dificultăți de finanțare: Accesul dificil la credite ipotecare, în special pentru persoanele cu venituri mici sau fără un istoric de credit solid, limitează capacitatea acestora de a achiziționa locuințe. Băncile și instituțiile financiare sunt adesea reticente în a oferi credite riscante, ceea ce exacerbează problema.
  5. Creșterea prețurilor terenurilor: Într-o lume urbanizată, terenurile devin din ce în ce mai scumpe, ceea ce duce la creșterea costurilor de construcție și, implicit, a prețurilor imobiliare.
  6. Speculațiile imobiliare: Achizițiile speculative de terenuri și proprietăți imobiliare contribuie la creșterea artificială a prețurilor, limitând accesul familiilor cu venituri medii și mici la locuințe.

Capitolul 3: Impactul crizei imobiliare asupra societății

Efectele profunde și variate asupra comunităților

Criza imobiliara are efecte profunde și variate asupra comunităților. Aceste efecte sunt adesea interconectate și pot crea un ciclu vicios de dificultăți economice și sociale.

  • Creșterea ratei de evacuare și a persoanelor fără adăpost: Mulți oameni ajung să fie evacuați din locuințele lor sau să trăiască pe stradă din cauza costurilor ridicate ale chiriilor. Această problemă nu afectează doar indivizii, ci și comunitățile, crescând nivelul de insecuritate și inegalitate socială.
  • Dislocarea locuitorilor pe termen lung: Creșterea prețurilor imobiliare forțează rezidenții de lungă durată să se mute, distrugând țesutul social al comunităților și fragmentând rețelele sociale și de sprijin.
  • Probleme de sănătate: Condițiile de locuit precare pot duce la probleme de sănătate fizică și mentală. Locuințele supraaglomerate sau insalubre cresc riscul de boli respiratorii, stres și alte probleme de sănătate.
  • Declinul coeziunii sociale: Comunitățile devin mai puțin unite și coezive pe măsură ce locuitorii sunt forțați să se mute în mod constant. Acest lucru poate duce la o scădere a sentimentului de apartenență și solidaritate comunitară.

Capitolul 4: Soluții pentru criza imobiliara

Abordări integrate și inovatoare

Pentru a aborda eficient criza imobiliara, este esențială o abordare integrată care să implice toate părțile interesate: guvernul, sectorul privat, organizațiile non-guvernamentale și comunitățile locale. Iată câteva soluții posibile:

  1. Dezvoltarea de locuințe accesibile: Investițiile în construcția de locuințe la prețuri accesibile sunt esențiale pentru a satisface cererea în creștere. Acest lucru poate fi realizat prin parteneriate public-private și prin oferirea de stimulente financiare dezvoltatorilor.
  2. Politici de control al chiriilor: Implementarea unor măsuri de control al chiriilor poate ajuta la stabilizarea costurilor locuințelor pentru chiriași, protejându-i împotriva majorărilor nejustificate ale chiriilor.
  3. Subvenții și stimulente financiare: Guvernele locale și centrale pot oferi subvenții și stimulente dezvoltatorilor pentru a construi mai multe locuințe accesibile. Aceste măsuri pot include scutiri de taxe, subvenții directe sau credite fiscale.
  4. Parteneriate public-privat: Colaborarea între sectorul public și cel privat poate duce la dezvoltarea de soluții inovatoare pentru locuințele accesibile. Astfel de parteneriate pot sprijini proiecte care combină locuințele la prețuri accesibile cu facilități comunitare și spații verzi.
  5. Protecția drepturilor chiriașilor: Legislația care protejează chiriașii împotriva evacuărilor abuzive și a majorărilor nejustificate de chirii este crucială pentru asigurarea stabilității locuințelor. De asemenea, programele de asistență juridică pot ajuta chiriașii să-și cunoască drepturile și să le apere.
  6. Crearea de locuințe sustenabile: Implementarea tehnologiilor verzi și a materialelor de construcție durabile poate reduce costurile pe termen lung și poate îmbunătăți calitatea vieții rezidenților.

 

La Agenția imobiliară ACASĂ, ne dedicăm să fim parte din soluție. Ne concentrăm pe dezvoltarea și promovarea de proiecte imobiliare care să răspundă nevoilor reale ale comunității noastre. Credem că toți oamenii merită să aibă un loc pe care să îl numească „acasă” și lucrăm zilnic pentru a face acest ideal o realitate.

 

 

Bibliografie:

• Brewer, M. and O’Dea, C. (2012) Measuring living standards with income and consumption: evidence from the UK, Institute for Fiscal Studies (IFS), Working Paper no. W12/12.
• Crisp, R., Cole, I., Eadson, W., Ferrari, E., Powell, R., & While, A. (2017). Tackling poverty through housing and planning policy in city regions. York: Joseph Rowntree Foundation (JRF). Available at: https://www.jrf.org.uk/report/tackling- poverty-throughhousing-and-planning-policycity-region
•The hidden housing crisis. London: Leonard Cheshire Disability; 2014.
•Housing Supply: A Growing Deficit. (2021, May 7). Freddie Mac. Retrieved November 26, 2022, from https://www.freddiemac.com/research/ insight/20210507-housing-supply
• 2022 Housing Underproduction in the U.S. – Up For Growth. (n.d.). Up for Growth. Retrieved November 26, 2022, from https://upforgrowth.org/apply-the- vision/housing-underproduction/
• Housing Shortage Tracker. (n.d.). National Association of REALTORS. Retrieved November 26, 2022, from https://www.nar.realtor/research-and-statistics/ housing-statistics/housing-shortage-tracker
• Defining Housing Affordability | HUD USER. (2017, August 14). HUD User. Retrieved November 26, 2022, from https://www.huduser.gov/portal/pdredge/ pdr-edge-featd-article-081417.html
• Belfield, C., J. Cribb, A. Hood, and R. Joyce (2015) Living standards, poverty and inequality in the UK: 2015,
•No. R107, Institute for Fiscal Studies.
•Benabou, R. (1996), Inequality and Growth, NBER Macroeconomics Annual, pp. 11–73.
• Blessing, A (2016) Repackaging the poor? Conceptualising neoliberal reforms of social rented housing,Housing Studies, 31(2), pp. 149-172
•Blöchliger, H. (2015) Reforming the Tax on Immovable Property: Taking Care of the Unloved, OECD
•Economics Department Working Papers, No. 1205, Paris: OECD Publishing.
•Bottazzi, R., Crossley, T. and Wakefield, M. (2012) Late starters or excluded generations? A cohort analysis
• of catch up in home ownership in England, IFS Working Paper W12/10, Institute of Fiscal Studies.
• Bourassa, S. C., & Hoesli, M. (2010). Why do the Swiss rent? The Journal of Real Estate Finance and
•Economics, 40(3), pp. 286-309
•Bourne, J. (2019), Empty homes: mapping the extent and value of low-use domestic property in England and Wales, Palgrave Communications, 5(9), pp. 1-14.
•Bradshaw, J, Chzhen, Y. and Stephens, M. (2008) Housing: the saving grace in the British welfare state? in
• Fitzpatrick, S and Stephens, M (eds.) The Future of Social Housing, London: Shelter, pp. 7-25.
• Brewer, M. and O’Dea, C. (2012) Measuring living standards with income and consumption: evidence from the UK, Institute for Fiscal Studies (IFS), Working Paper no. W12/12.
•Brewer, M., Emmerson, C., Hood, A. and Joyce, R. (2014) Econometric analysis of the impacts of Local
• Housing Allowance reforms on existing claimants. Research Report 871, Department of Work and Pensions.