Februarie în istoria Aradului – evenimente, personalități și momente care au modelat orașul

Februarie în istoria Aradului – evenimente, personalități și momente care au modelat orașul

Aradul nu este doar un oraș al dezvoltării urbane, ci și un spațiu cu o istorie densă, cu personalități remarcante, cu evenimente care au influențat identitatea comunității locale. Aradul de azi este rezultatul direct al acestor momente.

Istoria Aradului este construită dintr-o succesiune de evenimente politice, culturale, religioase, sociale și administrative care au influențat profund evoluția orașului și a județului. Luna februarie concentrează o densitate remarcabilă de momente istorice, momente-cheie din viața politică, culturală, religioasă și socială a orașului și a județului Arad.

Cronologia completă a lunii februarie în istoria Aradului

2 februarie 1939 – a fost constituită Asociația „Acțiunea pentru ridicarea Monumentului Unirii în Arad”, cu sediul în Palatul Cultural, la inițiativa profesorului dr. Lazăr Nichi,directorul Palatului Cultural.

3/15 februarie 1881 – Preotul Roman Ciorogariu și-a început activitatea didactică la Institutul Pedagogic-Teologic din Arad, unde a predat studii teologice.A fost un distins ierarh ortodox român, pedagog, ziarist, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania și făuritor al Marii Uniri de la 1918. El este cunoscut în special ca reîntemeietorul și primul episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei de după Unire (1920-1936). 

5 februarie 1870 – S-a născut pictorul Balla Frigyes, la Pecica, unul dintre cei mai reputați portretiști ai Aradului.

6/18 februarie 1824 – S-a născut Gheorghe Popa de Teiuș, la Galșa (d. 1867, Arad), comite suprem al Aradului, fiind primul român care ajunge la o aşa înaltă treaptă politică şi administrativă: jude la Tabla Regească din Budapesta, refendar aulic şi consilier la Curtea din Viena.

7 februarie 1869 – La Timișoara a avut loc Conferința de constituire a Partidului Național Român din Banat, condusă de Alexandru Mocioni. În organul de conducere au fost aleși arădenii Lazăr Ionescu, Mircea V. Stănescu și Petru Popovici.

8 februarie 1849 – Au avut loc luptele de stradă din Arad, în care s-a remarcat căpitanul Asztalos Sándor, ulterior înaintat la gradul de maior. După ore întregi de lupte sângeroase în Piața Principală și în străzile adiacente, soldații batalionului nr. 29, conduși de Asztalos Sándor, au reușit să atace și să spargă liniile trupelor imperiale și sârbești, obligându-le la retragere și eliberând astfel orașul Arad.       „Bătălia de la Arad” din 8 februarie 1849 reprezintă una dintre cele mai importante confruntări ale Revoluției de la 1848-1849, fiind considerată cea mai neagră zi din istoria Aradului.

8 februarie 1873 – S-a născut în Șiștarovăț dr. Iustin Iuliu Suciu (d. 1953, Arad), profesor și arhimandrit la Mănăstirea Hodoș-Bodrog. Ioan Suciu a fost un avocat și politician remarcabil al perioadei interbelice din România, cu un rol crucial în istoria modernă a țării. În 1918, în calitate de membru al Consiliului Național Român Central (CNRC) a făcut parte, împreună cu Vasile Goldiș și Ștefan Cicio Pop, din delegația CNRC care a fost prezentă la Arad pentru tratativele cu delegația Consiliului Național Maghiar

8 februarie 1877 – Arădeanul Béni Boros și prefectul Atzél Péter au inaugurat ruta feroviară Arad–Seleuș, cu o lungime de 45 km.

9 februarie 1911 – La Hotelul „Crucea Albă” din Arad s-a desfășurat Balul costumat al Reuniunii Femeilor Române din Arad și Provincie, la care a participat elita intelectuală arădeană.

9 februarie 1919 – Președintele Consiliului Național Român din Sebiș a raportat celui din Arad că trupele maghiare au ocupat gara și comit agresiuni asupra populației.

10 februarie 1934 – Vasile Goldiș s-a stins din viață la Arad. Vasile Goldiș a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

10 februarie 1881 – Episcopul Ioan Mețianu a încredințat conducerea Diecezanei profesorului Lazăr Tescula. Episcopul Ioan Mețianu  a fost un Mitropolit al românilor din Ardeal și Ungaria între 1899-1916. Ion Mețianu a fost membru în Camera Magnaților.

12 februarie 1911 – A fost publicată la Arad culegerea de articole a lui Octavian Goga, „Însemnările unui trecător”.

13 februarie 1933 – Ioan Gruia a fost numit primul comandant al Aeroportului Civil Internațional din cartierul Gai.

14/16 februarie 1911 – Vasile Goldiș a expediat o scrisoare lui Nicolae Oncu, președintele comitetului parohial al comunei bisericești ortodoxe române, prin care informa despre organizarea unui miting al Partidului Național Român la Arad, programat pentru 3/16 februarie 1911.

14 februarie 1898 – A murit la Arad memorandistul dr. Aurel Suciu, om politic român din Transilvania. În cadrul partidului național român din Transilvania, Suciu a făcut parte din gruparea celor care militau pentru obținerea drepturilor politice și culturale ale românilor din Imperiul Habsburgic. A fost unul dintre inițiatorii și conducătorii acțiunii de întocmire a Memorandumului din 1892, fapt pentru care a fost condamnat de către autoritățile maghiare la închisoare.

14 februarie 1919 – Gardiștii maghiari au ocupat localitățile Gurahonț și Pleșcuța, dedându-se la jafuri.

14 februarie 1965 – A murit la Șiria compozitorul Emil Monția. Dr. Emil Monția, avocat, Șiria a fost unul din membrii Marelui Sfat Național Român aleși în Adunarea de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918

15 februarie 1844 – Râul Mureș a inundat orașul Arad, viitura atingând patru metri.

15/28 februarie 1912 – În Sinodul din Ineu s-a propus înființarea unei biblioteci.

15 februarie 1919 – Garda Națională Română din zona Vârfurile–Hălmagiu a pus la cale aruncarea în aer a podului feroviar din defileul Crișului Alb.

16 februarie 1934 – A murit avocatul dr. Ștefan Cicio Pop. Om politic român, membru al PNR și mai apoi vicepreședinte al PNȚ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Președinte al Consiliului Național Central Român, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deținând portofoliul apărării și al internelor. Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 – 12 martie 1920) precum și ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în același guvern, Prim Ministru ad interim. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu a deținut funcția de președinte al Adunării Deputaților (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 și 10 august 1932-18 noiembrie 1933).

17 februarie 1836 – S-a născut Atzél Péter, licenţiat în drept la Paris, Comite suprem, Cetăţean de Onoare şi Primar al Aradului (1867-1871). În timpul mandatului său a început construcția Gimnaziului Național Regal (Colegiul Național Moise Nicoară). În perioada când îndeplinea funcţia de Comite Suprem al Aradului, a donat oraşului teii de pe actualul Bulevard al Revoluţiei. De asemenea a  contribuit la amenajarea pe principii moderne a Parcului Central din Ineu.

17 februarie 1836 – S-a născut la Socodor episcopul Iosif Goldiș, episcop român, membru corespondent (1882) al Academiei Române. A fost unchiul politicianului român Vasile Goldiș.

18 februarie 1883 – Un incendiu a afectat structura Teatrului „Ioan Slavici”, restaurat ulterior sub îndrumarea arhitectului Andor Halmay.

18 februarie 1919 – Episcopul Ioan Ignatie Papp a cerut adaptarea programelor școlare la noile realități politice.

19 februarie 1894 – S-a născut la Sâmbăteni Sabin Manuilă, statistician și demograf de renume mondial.În cel de-al doilea război mondial, Manuilă a fost consilier al lui Ion Antonescu, susținând legislația antisemită și făcând antițigănismul o politică oficială a României. A fost unul dintre primii intelectuali români care să susțină deportarea evreilor români și a romilor în Guvernământul Transnistriei. În 1944 a devenit un oponent al lui Antonescu, participând la lovitura de stat de la 23 august.

19 februarie 1916 – Au fost introduse vagoane cu tracțiune mecanică pe liniile vechiului tramvai cu cai.

20 februarie 1872 – S-a născut la Arad arhitectul Szántay Lajos. Printre lucrările sale cele mai importante sunt Biserica Roșie (1904 – 1906), Sediul Băncii Arad Cenad, azi Palatul Băncii Naționale (1909), Palatul Szántay (1905 – 1912), Palatul Lloyd (1910 – 1911), Palatul Cultural (1911 – 1913), Palatul Bohuș (1911 – 1913). Întreaga sa activitate a totalizat 72 de lucrări terminate și încă o se­rie de lucrări care au rămas în fază de proiect.

20 februarie 1960 – A fost solicitată scoaterea Castelului Sulkowski din Pâncota de pe lista monumentelor istorice. Castelul a fost finalizat în anul 1840 devenind o clădire reprezentativă pentru barocul arădean. Baronul Dietrich pentru care s-a construit castelul, a fost un iubitor al artelor, fapt adeverit prin prezența la castel a unor personalități precum Franz Liszt sau Jokai Mor. După moartea baronului proprietatea a revenit ginerelui său, prințul polonez Jozsef Schulkowschi. Astăzi este sediul primăriei și al consiliului local din localitate.

21 februarie 1919 – Generalul francez Gondrecourt a sosit la Arad și s-a instalat ca guvernator militar.

22 februarie 1831 – S-a născut avocatul Ioan Popovici Desseanu. A fost un vizionar al educației românești, promotor al ideii de universitate românească la Arad și fondator al unor instituții culturale și sociale fundamentale pentru comunitatea românească din vestul Transilvaniei.

23 februarie 1841 – S-a născut dr. Mircea Vasile Stănescu, preot și avocat. A fost votat de două ori ca deputat în Dieta Ungariei, al cercului electoral Chișineu, în anii 1869 și 1872, fiind membru al Partidului Național Român.

24 februarie 1914 – A fost dată în folosință calea ferată forestieră Pâncota–Agrișul Mare–Arăneag.

24 februarie 1867 – Românii din Hălmagiu au înaintat un memoriu privind conducerea comitatului Zarand.

25 februarie 1901 – Avocatul Tagányi Sándor a câștigat alegerile parțiale din cercul electoral Iosășel, dar le-a pierdut, însă, pe cele generale din toamna aceluiași an

25 februarie 1919 – Comandamentul Militar Maghiar din Szeged a ordonat comisarului guvernamental al comitatului Arad, Varjassy Lajos să ia măsuri pentru dezarmarea gardiștilor români din localitățile Șiria-Radna, în vederea restabilirii ordinii.

26 februarie 1911 – La Arad a fost purtată pentru prima dată rochia-pantalon. Îndrăzneața feministă a fost considerată o ciudată.

27 februarie 1884 – Asociația „Progresul” a organizat un bal deschis de Ecaterina Pagubă. Pretrecerea a fost deschisă de Ecateriana Pagubă, însoțită de 30 de fete îmbrăcate în costume populare românești

28 februarie 1785 – Horia și Cloșca, conducătorii Răscoalei din 1784-1785, au fost executați prin frângerea cu roata, pe Dealul Furcilor (Alba Iulia).

28 februarie 1870 – Au fost finalizate lucrările Catedralei Ortodoxe Române vechi din Arad cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

28 februarie 1901 – S-a decis construirea Palatului Cultural cu spaţii care să adăpostească un mausoleu al martirilor de la 1848, muzeu de istorie, etnografie, artă, bibliotecă, sală de lectură şi conferinţe.

29 februarie 1936 – A fost înființat Oficiul Național de Turism Carpați prin intrarea în vigoare a Legii pentru organizarea turismului, promulgată prin Decretul regal nr. 322.

Pentru că Aradul înseamnă mai mult decât proprietăți, înseamnă istorie, cultură și oameni, Agenția Imobiliară ACASĂ Arad rămâne aproape de comunitate

Pentru informații și consultanță imobiliară în Arad, echipa Agenției Imobiliare ACASĂ vă stă la dispoziție la acasaarad.ro, telefon: 0724 200000