Dezvoltare și modernizare – administrația orașului și a comitatului Arad

Administrația orașului Arad a cunoscut o transformare majoră după 1834, când orașul a devenit Oraș Liber Regal, punând bazele unei conduceri moderne și eficiente.

Arad, oraș Liber Regal cu teritoriu propriu

Cum conduci un oraș care crește mai repede decât îi poți desena harta? În 1834, Arad devine Oraș Liber Regal, cu drept de reglementare, direct subordonat guvernului și Ministerului de Interne; nu mai intră sub autoritatea comitatului, deși se așază la aceeași masă administrativă cu el. Terenul: 112 km². Populația explodează la cumpăna secolelor: de la 43.052 locuitori (1890) la 61.719 (1910) — dintre care 45.767 maghiari ca limbă maternă, 8.958 români, 5.171 sârbi, 1.039 germani.

Structura administrativă a orașului

Prefecți și primari ai orașului

Legalitatea e supravegheată de prefectul guvernamental (comisar): Dányi Ferenc (1871–1873), Atzél Péter (1875–1878), Tabajdi Károly (1879–1886), Fábián László (1886–1900), contele Urbán Iván (1901–1905), Vásárhelyi Béla (1905–1906), contele Károlyi Gyula (1906–1910), Barabás Béla (1917–1919). Primarii aleși țin timona: Atzél Péter (1867–1871), Vörös Pál (1872–1875), Salacz Gyula (1875–1901), Institoris Kálmán (1901–1905), Varjassy Lajos (1905–1917).

Structura internă a administrației (1910)

Aparatul din 1910 numără 167 angajați și cuprinde: cancelarie, poliție (cu vice-căpitănie la Gai), contabilitate, vistierie, impozite, accize, tehnic–sănătate publică, orfelinat, judecătorie municipală, secție militară, arhivă, stare civilă, abator, pompieri, justiție.

Comitetul Orășenesc – motorul deciziilor

Comitetul Orășenesc (organul legislativ) decide direcția: aleși pe circumscripții, „virili” (cei mai mari contribuabili — 71 în 1904) și funcționari cu drept de vot (19). Fără indemnizație, cu multă putere: auditează, aprobă investiții, cheltuieli, împrumuturi.

Investiții și modernizare urbană

În patru decenii, lansează: transportul public, fabrica de cărămidă, un teatru nou, primăria, îndiguiri, două parcuri, școli, Statuia Libertății, podurile de fier Károlyi/Traian și Erzsébet/Decebal, Palatul Cultural, calea ferată Arad–Podgoria, rețele de utilități.

Împărțirea pe districte administrative

• I – Centru
• II – Sarkad
• III – Elisabetin (Pârneava)
• IV – Újtelep (Grădiște)
• V – Poltura
• VI – Șega (cu Bujac)
• VII – Gai (cu vice-căpitănie de poliție)

Primăria și simbolistica urbană

Proiectul inițial al lui Lechner Ödön este adaptat de Pekar Ferenc. Se păstrează turnul de 54 m, iar clădirea devine monumentală. Birourile se mută în 1876, iar prima ședință are loc în 1877, prezidată de Salacz Gyula.

Justiția și Palatul Tribunalului Regal

Palatul Tribunalului Regal (1892) se ridică lângă dig. În 1914, instanța este condusă de dr. Fabián Lajos, cu trei judecători de Curte de Apel, interpreți, registratori și stagiari.

Administrația comitatului Arad

Structură generală

Comitatul Arad (6.331 km²), condus de prefect și Comitetul de 578 membri, funcționează pe comisii: Administrație, Statistică, Spitale, Învățământ, Cenzură. Sediile sunt în două palate clasiciste, cu grădină și închisoare.

Populație și rețea administrativă

Populație: peste 363.000. Organizare: 257 sate, zece plăși și opt judecătorii zonale. Comuna este celula de bază, cu notar plătit. Telefonia comitatului devine activă în 1896.

Aradul între ordine și viteză

Între planșete, ședințe și șantiere, Aradul își face loc în secolul XX ca un oraș care a învățat două meșteșuguri simultan: ordinea și viteza.

Suma impozitului este exprimată în coroane. Pentru candidații marcați cu *, taxa se contează de două ori.

Explorează și alte articole despre istoria Aradului:

• Arad Oraș Liber Regal
• Aradul noroios – începutul orașului civic

Link extern informativ:

• Wikipedia – Județul Arad