Târgul Orod — rădăcina medievală a Aradului și misterul locului unde a stat
Povestea scrisă a Aradului începe cu Orodul medieval. În 1131, la Orod a avut loc sângeroasa adunare a țării în care 68 de nobili au căzut pradă răzbunării regelui Béla al II-lea, iar în 1135 s-a întemeiat capitlul Orodului - centru ecleziastic cu arhivă pe zece comitate, care a emis 632 de certificate și diplome între 1229 și 1552. Unde a stat exact Orodul rămâne disputa clasică a istoriografiei locale - Márki Sándor îl așeza pe locul Aradului de azi, dar descoperirile arheologice de la Glogovăț (Vladimirescu), la circa 7 km est, par să încline balanța. În septembrie 1551, orașul a căzut sub otomani, iar capitolul Orod s-a închis.
Orice istorie a Aradului începe cu o întrebare la care istoricii încă răspund diferit: unde a stat, de fapt, Orodul — târgul medieval care a dat numele orașului? Iată povestea rădăcinii Aradului și a disputei despre locul ei.
Cum a apărut târgul Orod?
Din geografie: întâlnirea Podgoriei cu câmpia a deschis vaduri comerciale peste Mureș, iar pe aceste treceri a prins rădăcini un târg. Urmele locuirii coboară până în Antichitate, dar povestea scrisă începe cu Orodul medieval, în timpul regelui Béla al II-lea (1131–1141).
Ce s-a întâmplat la adunarea din 1131?
Unul dintre cele mai sângeroase episoade ale Regatului Ungariei: la adunarea țării ținută la Orod în 1131, 68 de nobili au căzut pradă răzbunării regelui și reginei, acuzați că ar fi complotat orbirea lui Béla pe când era minor. În 1135, regele a întemeiat capitlul Orodului — instituția care avea să definească așezarea aproape patru secole.
Ce era capitlul Orodului?
Un centru ecleziastic și administrativ de primă mărime:
| Reperul | Detaliul |
|---|---|
| 24 noiembrie 1224 | Sfințirea marii biserici închinate Sfântului Martin |
| Arhiva | Acoperea zece comitate |
| 1229–1552 | Orod funcționează ca „loc de autentificare": 632 de certificate și diplome emise în latină |
| Practici judiciare | Inclusiv controversatele „probe divine" — încercarea cu fierul înroșit sau cu apa |
| Cetatea capitlului | Apărată de un șanț larg, menționată în acte între 1214 și 1240 |
Invaziile tătare din 1242 și 1285 i-au șubrezit rolul, iar ridicarea cetății Șoimoș la rang de centru militar (1278) a grăbit declinul. Actele târzii rămân grăitoare: hrisovul din 1388 amintește „Ulița de Mijloc", axă nord–sud străjuită de păduri și heleșteie.
Orod și Arad — aceeași așezare?
Marea dispută a istoriografiei locale. Fábián Gábor, Lakatos Ottó și Peretsényi Nagy László susțineau că Orodul, târg deschis, s-a depopulat sub presiunea otomană, locuitorii risipindu-se. Márki Sándor, sprijinit pe documente, afirma dimpotrivă că Orod și Arad au stat în același loc — în perimetrul unde turcii au zidit mai târziu fortificația, zona Sarkad de azi.
Ce spun descoperirile recente?
Materialul arheologic, indiciile fizice și prelucrarea hărților militare austriece par să încline balanța: la circa 7 km est de orașul de azi, în Glogovăț (Vladimirescu), dăinuie ruinele bisericii Sfântul Martin, lângă biserica romano-catolică, iar urme ale cetății apar la 1–1,5 km distanță. Tot acolo s-ar fi resimțit distrugerile oștilor lui Doja din primăvara lui 1514 și s-ar fi ținut adunarea comitatului din 1517.
Cum s-a sfârșit Orodul?
Sub semnul amenințării otomane: în 1550, întreaga arhivă a capitlului a fost evacuată la Alba Iulia, iar funcția de loc de autentificare a încetat în 1552. În septembrie 1551, orașul și cetatea au căzut în mâinile turcilor; focul a mistuit așezarea, iar peste ținut s-a lăsat un veac și jumătate de stăpânire otomană. Din cenușa Orodului, istoria și-a căutat noul centru de greutate — Aradul de pe malul drept al Mureșului.
Ce înseamnă povestea pentru zona de azi?
Dacă cercetările de la Glogovăț au dreptate, rădăcina medievală a Aradului stă pe teritoriul actualei comune Vladimirescu — una dintre cele mai dinamice zone rezidențiale din jurul orașului. Puține localități din România își pot arăta astfel începuturile la o plimbare de 10 minute de casă.
Proprietăți active acum în Vladimirescu (11)
Întrebări frecvente
De unde vine numele „Arad"?
De la Orodul medieval — numele vechii așezări s-a transferat, în forma „Arad", asupra orașului nou format pe malul drept al Mureșului după mijlocul secolului al XVI-lea.
Unde a stat, de fapt, Orodul?
Istoricii clasici s-au împărțit; cercetările arheologice recente indică zona Glogovăț (Vladimirescu), la circa 7 km est de Aradul de azi, unde dăinuie ruinele bisericii Sfântul Martin. Chestiunea nu e definitiv tranșată — nivel de încredere: mediu.
Ce era un „loc de autentificare"?
Instituția medievală care juca rolul notariatului de azi: capitlul Orodului a emis, între 1229 și 1552, 632 de certificate și diplome cu valoare juridică — strămoșul direct al actelor de proprietate din regiune.
*Sursa: arhiva publicisticii locale; istoriografia arădeană (Fábián Gábor, Márki Sándor); cercetări arheologice recente la Glogovăț.*
ACASĂ | Agenție imobiliară Arad · Bulevardul Decebal 2 · 0724 200 000