Dialoguri pentru România: Prunariu și Varia, duminică la Arad

„România se vedea de mărimea unei pâini rumene de casă.” Așa a descris-o Dumitru Prunariu, privită de pe orbită, în mai 1981.

Ne-a plăcut imaginea din prima. La ACASĂ, „de casă” e un fel de cuvânt de familie. Iar duminică, omul care a văzut România cât o pâine vine la Arad.

Alături de el vine Radu Varia, istoricul de artă care a explicat lumii limbajul lui Brâncuși. Cei doi se întâlnesc la prima ediție „Dialoguri pentru România”. Dialogul are loc pe 25 octombrie, de la ora 17:00. Locul e Sala Marii Uniri a Consiliului Județean Arad.

Tema este „România în secolul XXI – Identitate, cunoaștere și destin”. Întrebarea de pornire e simplă și grea totodată: cum poate România să conteze în secolul XXI?

ACASĂ este unul dintre partenerii evenimentului. Mai jos afli cine sunt invitații și ce povești mai puțin știute au. Afli și cum le poți pune chiar tu o întrebare.

Dialoguri pentru România la Arad, pe scurt

• Când: duminică, 25 octombrie 2026, ora 17:00.
• Unde: Sala Marii Uniri, Consiliul Județean Arad.
• Invitați: Dumitru Prunariu și Radu Varia.
• Moderatori: Dan Negru și Daniela Maria Boiț.
• Organizatori: Asociația EUROPEANUL și Ordinul Suveran Templier Sfântul Martin – OSTSM.
• Parteneri: Consiliul Județean Arad, Centrul Cultural Județean Arad, Fundația Wallberg și Agenția imobiliară ACASĂ.
• Întrebări pentru invitați: până duminică, la ora 14:00, prin formularul „România întreabă”.

Radu Varia va vorbi despre cultură, artă, patrimoniu și identitate. Dumitru Prunariu vine cu educația, cercetarea, explorarea spațiului și inovația. Pe listă mai sunt tinerii, inteligența artificială și schimbările tehnologice.

Seara dinainte, pe 24 octombrie, Filarmonica Arad găzduiește Balul Comunității Arădene, ediția a VII-a. Organizatorii leagă cele două seri așa: pe 24 recunoaștem excelența, pe 25 o punem în dialog. Planul lor este ca dialogurile să devină o serie anuală.

Cine este Dumitru Prunariu, primul român în spațiu

Dumitru Prunariu s-a născut pe 27 septembrie 1952, la Brașov. A terminat Ingineria aerospațială la Politehnica din București, în 1976. A lucrat apoi ca inginer stagiar la uzina de aviație de la Ghimbav.

În 1977 a fost selectat în grupul candidaților români la zborul cosmic. Au urmat trei ani de pregătire la Orășelul Stelelor, lângă Moscova.

Pe 14 mai 1981 a decolat cu nava Soiuz 40 spre stația Saliut 6. Comandantul echipajului era cosmonautul sovietic Leonid Popov. Prunariu avea 28 de ani și a devenit al 103-lea om din lume ajuns în spațiu.

Zborul a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde. A înconjurat Pământul de 125 de ori, cu aproximativ 28.000 de kilometri pe oră.

Ca să-ți faci o idee, gândește-te la cafeaua de dimineață. În cele zece minute cât o bei, stația parcurgea aproape 4.700 de kilometri. Distanța totală, 5.260.000 de kilometri, înseamnă de aproape 14 ori drumul mediu până la Lună.

Acolo sus a lucrat la 22 de experimente, cele mai multe gândite în România. Unul dintre ele, Biodoza, urmărea cum influențează câmpul magnetic al Pământului organismele vii. Măsurătorile lui de radiații au scos în evidență Atlanticul de Sud. Acolo, valorile erau de circa 20 de ori mai mari decât în alte zone, la aceeași altitudine.

Câteva curiozități pe care puțini le știu:

• A dus pe orbită ceapă verde, ascunsă în buzunarul unei mănuși de rezervă. Era pentru un coleg de pe stație, căruia i-o trimisese soția.
• A mai dus în dar o sticluță plată de coniac românesc. În imponderabilitate nu poți turna, așa că s-a băut printr-un furtun.
• Un asteroid îi poartă numele: 10707 Prunariu, cu un diametru de circa 6 kilometri. Uniunea Astronomică Internațională i-a dat numele în 2017.
• A dus la ONU, împreună cu Asociația Exploratorilor Spațiului, propunerea unei Zile Internaționale a Asteroizilor. Adunarea Generală a aprobat-o în decembrie 2016, iar ziua e 30 iunie.
• Pentru atmosferă are o imagine care se ține minte. Dacă Pământul ar fi un măr, atmosfera ar fi cât coaja lui.

După zbor a condus Agenția Spațială Română, între 1998 și 2004. A fost ambasadorul României în Rusia. Între 2010 și 2012 a prezidat comitetul ONU pentru folosirea pașnică a spațiului. În 2011 a fost ales președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului, organizația internațională a astronauților.

Dacă ajungi mai devreme în centru, treci pe la Complexul Muzeal Arad. Acolo e deschisă o expoziție dedicată celor 45 de ani de la zborul lui. O găsești în Palatul Cultural până pe 31 decembrie, de marți până duminică. Programul e între 9:00 și 17:00.

Cine este Radu Varia, omul care a descifrat limbajul lui Brâncuși

Radu Varia s-a născut la Iași, pe 21 mai 1940, de Sfinții Constantin și Elena. De aceea, spune el, se numește și Constantin. Coincidența are haz. Și-a dedicat o bună parte din viață celui mai cunoscut Constantin al artei românești.

A absolvit Universitatea din București. Doctoratul în istoria artei și a civilizației l-a luat la Universitatea din Paris. În 1968, un prieten scoțian, Richard Demarco, l-a chemat la Edinburgh. După festivalul de acolo din 1971, s-a stabilit la Paris.

Socoteala e simplă: de 55 de ani trăiește departe de casă. Și de 55 de ani vorbește despre ea peste tot pe unde ajunge.

În 1973 a organizat prima expoziție de pictură britanică contemporană din Paris. A găzduit-o Muzeul de Artă Modernă al Orașului Paris. Pe simeze erau, printre alții, David Hockney și Bridget Riley.

A fost prieten apropiat cu Salvador Dalí, care i-a dedicat un poem în 1972. A ajutat apoi la pregătirea deschiderii Muzeului Dalí de la Figueres, în 1974. A ținut prelegeri și la un seminar condus de Marshall McLuhan, la Universitatea din Toronto.

Cartea lui despre Brâncuși a apărut întâi la New York, în 1986. Au urmat edițiile de la Paris, la Gallimard, în 1989, și de la Tokyo, în 1993. Potrivit Academiei Române, în ea a fost descifrat pentru prima oară limbajul lui Brâncuși. E un limbaj construit pe cub, ovoid, cilindru și trunchi de piramidă.

Varia povestește că dirijorul Herbert von Karajan o citea seara, pagină cu pagină, înainte de culcare.

Câteva curiozități:

• În 2012 a fost ales membru de onoare al Academiei Regale a Scoției. A fost primul istoric de artă din afara Marii Britanii cu acest titlu. În aceeași listă de onoare au intrat, de-a lungul timpului, Degas, Braque, Chagall, Rodin și Henry Moore.
• Conduce Fundația Internațională „Constantin Brâncuși”. Din 1991 a adunat specialiști din țară și din lume pentru restaurarea ansamblului de la Târgu Jiu.
• Coloana fără sfârșit are 29,3 metri. E cam cât un bloc cu zece etaje. Estimarea e a noastră, la circa 2,8 metri pe etaj.
• Coloana are 15 module întregi, plus câte o jumătate de modul jos și sus. Cântărește în jur de 30 de tone.
• În anii '50, cineva a încercat s-o doboare, legând-o cu lanțuri de un tractor. Lanțurile s-au rupt, iar Coloana a rămas în picioare.
• În februarie 2026, la Academia Română, Varia a cerut o restaurare „corectă și solidă” a ansamblului. A propus și ca acesta să treacă sub autoritatea președintelui României.

Când a primit diploma la Edinburgh, a început cu o frază scurtă: „Vin dintr-o țară veche, România”. Apoi a vorbit despre tradițiile artistice care au înflorit aici de peste șapte mii de ani.

De ce susține ACASĂ un dialog despre România

Arădenii ne întreabă uneori ce caută o agenție imobiliară la un eveniment cultural. Răspunsul nostru e scurt. Lucrăm în fiecare zi cu locurile în care oamenii se simt acasă.

Prunariu a văzut România cât o pâine de casă. Varia a dus-o, timp de 55 de ani, prin muzeele și universitățile lumii. Amândoi vorbesc, de fapt, despre același lucru: un loc de care îți pasă.

Iar sala în care se întâmplă totul poartă numele Marii Uniri. Rolul Aradului în 1918 l-am povestit într-un articol separat, Aradul, capitala politică uitată a Marii Uniri.

România întreabă: pune-le tu o întrebare

În program există un moment numit „România întreabă”, în care publicul intră în dialog. Ca să nu rămână nicio întrebare bună nespusă, am făcut un formular simplu.

Alegi pentru cine e întrebarea: Prunariu, Varia sau amândoi. O scrii, iar prenumele și cartierul sunt opționale. Toate întrebările primite până duminică, la ora 14:00, le dăm organizatorilor înainte de dialog.

Alegerea finală e a moderatorilor, iar timpul din sală e scurt. Nu putem promite că fiecare întrebare ajunge pe scenă. Putem promite că fiecare ajunge la ei.

Trimite întrebarea ta pentru Dumitru Prunariu și Radu Varia

Întrebări frecvente

Când și unde are loc „Dialoguri pentru România”?

Duminică, 25 octombrie 2026, de la ora 17:00, în Sala Marii Uniri a Consiliului Județean Arad.

Cine moderează dialogul?

Prezentatorul TV Dan Negru și Daniela Maria Boiț, realizatoare de evenimente cultural-filarmonice.

Cum pot trimite o întrebare pentru Dumitru Prunariu sau Radu Varia?

Prin formularul „România întreabă”, până duminică, la ora 14:00. Întrebările ajung la organizatori înainte de dialog, iar moderatorii aleg ce întrebări se pun.

Ce legătură are evenimentul cu Balul Comunității Arădene?

Balul are loc cu o seară înainte, pe 24 octombrie, la Filarmonica Arad, și recunoaște excelența. Dialogul de a doua zi o pune în discuție cu publicul.

Surse

• Special Arad, „Radu Varia și Dumitru Prunariu deschid la Arad prima ediție de «Dialoguri pentru România»”, comunicatul organizatorilor, 9 octombrie 2026.
• Primăria Arad, Hotărârea Consiliului Local nr. 336 din 30 iunie 2026, acordul de parteneriat pentru Balul Comunității Arădene, ediția a VII-a.
• Afișul oficial al ediției I, primit de la organizatori, octombrie 2026 (titlurile invitaților, imaginea din articol).
• Aradon, Sorina Ambruș, „«Dialoguri pentru România»: Radu Varia și Dumitru Prunariu, față în față la Arad”, 9 octombrie 2026.
• Zile și Nopți, „45 de ani de la zborul în spațiul cosmic al gl. lt. (rtr.) dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu”, anunțul expoziției Complexului Muzeal Arad, octombrie 2026.
• Academia Română, profilul lui Dumitru-Dorin Prunariu, proiectul editorial din 2021 (formare, carieră, asteroidul 10707).
• Alba24, „14 mai 1981, povestea primului zbor în spațiu al unui cosmonaut român”, 14 mai 2022 (citatul despre pâine, 125 de orbite, 5.260.000 km, experimentele).
• Newsweek România, „14 mai 1981: Se împlinesc 40 de ani de la singurul zbor în Cosmos al unui român, Dumitru Prunariu”, 2021 (Leonid Popov, comandant de echipaj).
• Radio România Internațional, Steliu Lambru, „Dumitru Prunariu, The First Romanian in Outer Space”, 31 mai 2021 (ceapa verde, coniacul).
• Radio România Internațional, „40 years since the first flight of a Romanian in space”, 16 iulie 2021 (radiațiile, comparația cu mărul).
• AGIR, „Univers ingineresc” nr. 9/2017, „Doi asteroizi din Sistemul Solar au primit nume românești”.
• Wikipedia, „Asteroid Day” (propunerea la ONU, februarie 2016; aprobarea, 6 decembrie 2016).
• Caltech IPAC, Cool Cosmos, „How far away is the Moon?” (distanța medie, 384.400 km).
• Jurnalul, „Astăzi e ziua ta, dr. Radu Varia”, 21 mai 2013 (data nașterii, Edinburgh, Paris, expoziția din 1973).
• Romania Insider, „A family of famous Romanians – Radu Varia and Mariana Nicolesco”, 5 iunie 2013 (Dalí, Figueres, McLuhan).
• Academia Română, „În numele iubirii pentru marea artă”, textul conferinței din 19 februarie 2026 (edițiile cărții, limbajul lui Brâncuși, specialiștii reuniți din 1991).
• Academia Română, „Cultura românească în lume”, 2018 (povestea cu Herbert von Karajan).
• Cotidianul, „Dr. Radu Varia primește Diploma cu Sigiliul Regal semnată de Regina Elisabeta II”, 27 mai 2013.
• Agerpres, „#AnulBrâncuși: Istoricul de artă Radu Varia face un apel la restaurarea «corectă și solidă» a ansamblului de la Târgu Jiu”, 19 februarie 2026.
• The Art Newspaper, „Romanian politician gears up to sue Brancusi's heir”, 19 mai 2021 (înălțimea Coloanei, 29,3 m).
• Digi24, „Povestea neștiută a Coloanei Infinitului”, 28 noiembrie 2017 (greutatea, tractorul).
• Adevărul, „Cât de înaltă e Coloana Infinitului și alte curiozități despre opera lui Brâncuși” (15 module întregi și două semimodule la capete).

Calculele ACASĂ: 1981 − 1952 = 29, dar ziua lui Prunariu e în septembrie, deci în mai 1981 avea 28 de ani. 28.000 km/h × 10/60 h ≈ 4.667 km. 5.260.000 km ÷ 384.400 km ≈ 13,7. 2026 − 1971 = 55 de ani la Paris. 29,3 m ÷ 2,8 m pe etaj ≈ 10,5 etaje (estimare proprie).