Colonizarea sârbă la Arad — de la avanpost militar la oraș cameral habsburgic
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, comunități sârbe împinse spre nord-vest de cucerirea otomană au primit azil în imperiu sub patriarhul Arsenije Černović - 32.000 de familii, cu privilegii garantate de diploma lui Leopold I din 1691 - libertate religioasă, biserici, școli și administrație proprie. La Arad au fost așezați 480 de grăniceri sârbi cu familiile - peste 2.000 de oameni - pe insula naturală dintre Mureș și Mureșel. Așa s-a născut Orașul Sârbesc (Rațfertai) - 11 străzi, trei piețe, 157 de case - cartierul care a dat forma primului Arad civil.
Înainte de a fi „Mica Vienă", Aradul a fost un avanpost de graniță păzit de grăniceri sârbi. Povestea colonizării lor explică de ce primul nucleu civil al orașului s-a numit, aproape două secole, Rațfertai — „cartierul sârbesc".
Cum au ajuns sârbii în imperiu?
Războaiele austro-otomane au schimbat compoziția etnică a întregii regiuni. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, comunități sârbe împinse spre nord-vest de cucerirea otomană au primit azil și drept de așezare sub patriarhul Arsenije Černović: 32.000 de familii, cu privilegii acordate de împăratul Leopold I. Diploma imperială din 1691 le garanta libertate religioasă, dreptul de a ridica biserici și școli și administrație proprie prin dregători aleși — în schimbul serviciului militar la graniță.
Câți sârbi s-au așezat la Arad?
480 de grăniceri cu familiile lor — peste 2.000 de persoane — instalați în cetate și pe insula naturală dintre Mureș și Mureșel. Pentru a preveni conflictele cu populația civilă, comunitățile grănicerești au fost menținute parțial separate — sămânța viitoarei împărțiri în „orașe" distincte.
Ce era orașul cameral?
Statutul administrativ al Aradului habsburgic: datoriile și obligațiile se plăteau direct Camerei Imperiale, nu unui stăpân feudal. Spre mijlocul secolului al XVIII-lea, orașul avea trei unități: cetatea cu zonele exterioare, Orașul Sârbesc și Orașul German. În timp, vechea fortificație a fost demolată și Orașul German s-a estompat, dar Orașul Sârbesc a rămas reper urban sub numele Raczfertaly (Rațfertai).
Cum arăta Orașul Sârbesc?
S-a conturat pe insula mărginită la sud de cetate și Mureș, la nord de Mureșel — brațul îngust care curgea pe traseul actualelor străzi Plevnei – Grigore Alexandrescu – G. Barițiu – Pionierilor. În faza inițială avea 11 străzi, trei piețe (Bocskay, Sf. Petru, Tököly) și 157 de case, cu grădini întinse între gospodării. Numele vechi se suprapun peste harta de azi:
| Strada de atunci | Strada de azi |
|---|---|
| Határ | Dornei |
| Alsó Molnár | V. Ureche |
| Boczkó | Tribunul Dobra |
| Fürj și Fácán | Ciocârliei (parțial) |
| Lujza | Gavra |
| Mocsár și Akác | Cardoș |
| Angyal | Badea Cârțan |
Primii locuitori au fost soldații și familiile lor; au urmat negustorii și meseriașii — trecerea de la garnizoană la oraș viu.
Ce a urmat?
Paza cartierului a rămas sub comandă militară cât timp Aradul a fost avanpost de graniță. Restul poveștii e continuarea firească: unificarea Orașului Sârbesc cu Orașul German în 1746, primele recensăminte și drumul lung spre orașul liber regal din 1834.
Ce a rămas azi din Orașul Sârbesc?
Trama stradală — străzile Dornei, Cardoș, Badea Cârțan urmează și acum liniile cartierului de secol XVII — plus biserica sârbească și numele de „Piața Sârbească" din memoria locală. E unul dintre cele mai vechi țesuturi urbane locuite continuu din Arad.
Proprietăți active acum în Central (21)
Întrebări frecvente
Cine au fost primii locuitori ai Aradului civil?
Grănicerii sârbi — 480 de soldați cu familiile, peste 2.000 de oameni — așezați pe insula dintre Mureș și Mureșel la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Ce înseamnă „Rațfertai"?
Forma românizată a numelui Raczfertaly — „cartierul sârbesc" („rác" era numele vechi maghiar al sârbilor). Așa s-a numit Orașul Sârbesc aproape două secole.
Ce privilegii aveau coloniștii sârbi?
Prin diploma lui Leopold I (1691): libertate religioasă, dreptul la biserici și școli proprii și administrație prin dregători aleși — în schimbul serviciului militar la granița Mureșului.
*Sursa: arhiva publicisticii locale despre colonizarea sârbă și Aradul cameral.*
ACASĂ | Agenție imobiliară Arad · Bulevardul Decebal 2 · 0724 200 000