Primele recensăminte din Arad — cine locuia, ce deținea și din ce trăia orașul la 1720
Primele recensăminte ale Aradului dau imaginea orașului de secol XVIII. Prima numărătoare, făcută doar în Orașul German, a găsit 102 familii de gospodari și 10 zilieri fără avere, cu 81 de parcele arabile. La 1720, numărătoarea s-a extins la Rațfertai - 412 soldați cu familiile, 36 de meșteșugari, 8 negustori - iar în Orașul German, 166 de familii. Un meșteșugar câștiga 30 de florini pe an, marii negustori 150. Pământul cel mai bun era al soldaților - unii ofițeri aveau 100-200 de loturi, în timp ce civilii dețineau împreună doar 795.
Primele recensăminte ale Aradului sunt radiografia unui oraș în formare: cine locuia aici, din ce trăia și — întrebarea eternă — cine deținea pământul. Răspunsurile din secolul XVIII sună surprinzător de actual.
Când și de ce s-au făcut primele numărători?
După înfrângerea mișcării lui Rákóczi, orașul a prins răgaz, iar administrația a trecut la numărătoare. Din pricina statutului special al Orașului Sârbesc (zonă de graniță militară), prima numărătoare a privit doar Orașul German: 102 familii de gospodari și 10 lucrători zilieri fără avere, cu 81 de parcele arabile și 170 de iugăre de fânețe în proprietatea cetățenilor. Registrul păstrează numele — de la Aradi Istók și negustorul Aradi Milos la văduva de negustor Balantin Anna.
Ce arată recensământul extins din 1720?
Prima imagine completă a orașului dublu:
| Zona | Populația consemnată |
|---|---|
| Rațfertai (Orașul Sârbesc) | 412 soldați cu familiile + 36 meșteșugari, 8 negustori, 3 morari, 4 pescari |
| Orașul German | 166 familii; ocupațiile a 93 de locuitori, dintre care 57 meșteșugari |
Printre cei 93 se numărau hangii, căruțași, negustori, morari și alte 23 de meserii — iar în fruntea justiției locale apar judecătorul Hechmann Boldizsár și ajutorul său, Béli Márk.
Cât câștigau arădenii la 1720?
Cifrele sunt limpezi: un meșteșugar câștiga în jur de 30 de florini pe an — la fel micii negustori și vizitiii. Cei cinci mari negustori ai orașului ajungeau la 150 de florini pe an, dublând negoțul cu creșterea vitelor. Diferența de 1 la 5 între meseriaș și marele comerciant e una dintre primele „statistici de venit" ale orașului.
Cine deținea pământul?
Aici recensămintele arată inegalitatea fondatoare a orașului: pământul cel mai bun rămânea în mâna soldaților, care își alegeau loturile după voie:
- locuitorii civili dețineau, împreună, 795 de loturi;
- cei mai bogați civili aveau câte 70–75 de loturi;
- soldații dețineau 9.433 de loturi;
- unii ofițeri aveau câte 100–200 de loturi fiecare.
Abia odată cu desființarea regimentelor de pe Mureș (1741) s-au fixat cutume solide ale proprietății — momentul de la care se poate vorbi de o piață funciară civilă la Arad.
Ce tensiuni au urmat?
Recunoașterea drepturilor urbane a slăbit supravegherea gărzilor, iar unii comandanți au profitat: au ocupat pământuri în și în jurul orașului și au jefuit recolte. Jalbele au curs la comitat până în 1724, când s-a ajuns la o înțelegere — dar liniștea adevărată a venit abia cu desființarea regimentelor. A urmat creșterea: recensământul din 1774 consemna deja 1.100 de case, 1.249 de familii, 219 meseriași și 790 de plugari.
De ce contează aceste cifre azi?
Pentru că sunt începutul evidenței proprietății la Arad — strămoșul direct al cărții funciare de azi. Iar lecția lor e mereu actuală: valoarea unui oraș începe cu claritatea asupra cine ce deține. De la 102 familii la un municipiu cu sute de mii de locuitori, firul evidenței proprietății nu s-a rupt niciodată.
Proprietăți active acum în Central (21)
Întrebări frecvente
Câți locuitori avea Aradul la primele recensăminte?
Prima numărătoare (doar Orașul German) a consemnat 102 familii de gospodari; la 1720, orașul dublu aduna 412 soldați cu familii în Rațfertai plus 166 de familii în Orașul German.
Cât câștiga un arădean la 1720?
Un meșteșugar sau mic negustor — circa 30 de florini pe an; marii negustori, în jur de 150 de florini, plus veniturile din creșterea vitelor.
De ce dețineau soldații atât de mult pământ?
Aradul era zonă de graniță militară, iar grănicerii aveau privilegii funciare — își alegeau loturile înaintea civililor. Dezechilibrul (9.433 de loturi la soldați față de 795 la civili) s-a corectat abia după desființarea regimentelor de pe Mureș, în 1741.
*Sursa: arhiva publicisticii locale; registrele primelor recensăminte arădene.*
ACASĂ | Agenție imobiliară Arad · Bulevardul Decebal 2 · 0724 200 000