„Aradul noroios" — între ape și unificare, începutul orașului civic
„Arad, oh, noroios Arad… nici oraș, nici sat" - așa arăta orașul de secol XVIII, tăiat în două de Mureșel, cu cinci pâraie capricioase și fără străzi pietruite. În 1746, decretul Mariei Terezia a unit Orașul Sârbesc cu Orașul German, cu conducere alternantă între maghiari, germani și sârbi. Apele au făcut legea - 32 de inundații între 1738 și 1850, cea din 1771 dărâmând 240 de case - iar ciuma din 1738-1739 a impus carantine, case afumate și gropi cu var. Din doliu s-a născut simbolul speranței - statuia Sfintei Treimi, sfințită în 1751.
„Arad, oh, noroios Arad… nici oraș, nici sat." Versul de epocă surprinde exact ce era Aradul secolului al XVIII-lea: o așezare despărțită de ape, fără străzi pietruite, care abia învăța să fie oraș. Iată cum a început.
De ce era Aradul „noroios"?
Pentru că apele făceau legea. Albia instabilă a Mureșului tăia așezarea în două: Mureșelul despărțea Orașul Sârbesc de Orașul German, iar Canalul „Apa Vie" — azi „Mureșelul Mort" — și alte patru-cinci pâraie capricioase se revărsau des. Dependența de Camera Imperială a frânat sistematizarea: până la începutul secolului al XIX-lea, Aradul n-avea străzi pietruite, ci două brațe active de râu, nenumărate gârle și șase poduri de lemn mereu în reparații.
Cum s-au unit cele două orașe?
În 1746, un decret al Mariei Terezia a unit Orașul Sârbesc cu Orașul German; Aradul a rămas oraș cameral, sub jurisdicția comitatului. Comunitățile maghiară, germană, română și sârbă au format corpul civic: orașul a primit dreptul la propriul regulament și consiliu ales, cu o conducere alternantă — primar, jude și vistier aleși pe rând dintre maghiari, germani și sârbi — și un consiliu de zece (cinci catolici de rit latin, cinci de rit răsăritean).
Cât de des inunda Mureșul?
Îngrozitor de des: 32 de inundații între 1738 și 1850. În iulie 1771, apa a urcat peste piața centrală și a dărâmat 240 de case; în 1777 a intrat din nou în Piața Mare. Iernile aduceau zăpoare: în 1728, sloiurile au luat ambele poduri și cinci vieți; în 1783, un zăpor a spart digul abia ridicat. Din 1778, orașul a început construcția digurilor — o luptă continuată un secol și jumătate, până la drama din 1932.
Cum a lovit ciuma orașul?
„Boala de glandă" — ciumă sau holeră, în limbajul veacului — plutea deasupra noroiului: canalizări nu existau, dejecțiile curgeau în Mureșel, brațele moarte deveneau bălți stătute. Marele val din 1738–1739 a impus carantine improvizate: bolnavi izolați, case afumate, străzi păzite, gropi comune stinse cu var nestins, haine arse și cordoane armate. Ultimul val al secolului, în 1788, a luat 339 de vieți.
Ce simbol a rămas din acele vremuri?
Statuia Sfintei Treimi — monumentul ridicat din doliu ca semn de speranță: isprăvită la Buda în 1746, sfințită cu mare fast în 1751, refăcută în 1776 și înlocuită în 1882 cu lucrarea lui Róna József. E martora faptului că un oraș noroios a devenit un oraș care se ține pe picioarele lui.
De ce a cerut Aradul statutul de Oraș Liber Regal?
Pentru că doar așa își putea croi singur planurile: regularizarea Mureșului, îndiguiri, străzi pietruite. Prima cerere datează din 1760; drumul avea să dureze decenii, până la diploma din 1834. Restul e istoria modernizării: sistematizarea din secolul XIX a transformat definitiv orașul dintre ape în orașul de pe Mureș.
Proprietăți active acum în Central (21)
Întrebări frecvente
De unde vine expresia „Aradul noroios"?
Dintr-un vers de epocă — „Arad, oh, noroios Arad… nici oraș, nici sat" — care descria așezarea de secol XVIII, fără străzi pietruite și inundată constant de brațele Mureșului.
Ce erau Orașul Sârbesc și Orașul German?
Cele două nuclee ale Aradului, despărțite de Mureșel: unul locuit preponderent de grănicerii sârbi și familiile lor, celălalt de coloniștii germani. S-au unit prin decretul Mariei Terezia din 1746.
Câte inundații a suferit Aradul în acea perioadă?
32 între 1738 și 1850 — cea mai gravă în 1771, când apa a dărâmat 240 de case. Digurile au început să fie ridicate din 1778.
*Sursa: arhiva publicisticii locale despre Aradul secolului al XVIII-lea.*
ACASĂ | Agenție imobiliară Arad · Bulevardul Decebal 2 · 0724 200 000