Aradul — capitala politică uitată a Marii Uniri de la 1918
În toamna lui 1918, Aradul a fost capitala politică a Marii Uniri. Consiliul Național Român Central (C.N.R.C.) - format din șase reprezentanți PNR și șase social-democrați români, dintre care trei arădeni - și-a stabilit sediul în casa lui Ștefan Cicio-Pop și și-a început activitatea la 2 noiembrie. De aici s-au organizat consiliile și gărzile naționale, a reapărut ziarul „Românul", s-a transmis ultimatumul către guvernul maghiar și s-au purtat tratativele cu delegația condusă de Oskár Jászi (13-14 noiembrie). Tot aici s-a decis convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, coordonată de arădeanul Ioan Suciu, cu 1.228 de delegați aleși.
Alba Iulia a rămas în manuale ca orașul Unirii. Dar deciziile care au făcut posibilă ziua de 1 Decembrie 1918 s-au luat la Arad — într-o casă de pe strada care azi poartă numele proprietarului ei: Ștefan Cicio-Pop.
De ce Aradul?
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Aradul devenise un centru al vieții politice și culturale românești din Transilvania — orașul lui Vasile Goldiș, al ziarului „Românul" și al unei elite care pregătise de decenii emanciparea națională. Când Imperiul Austro-Ungar a intrat în colaps în toamna lui 1918, Aradul era locul firesc al deciziilor.
Ce a fost Consiliul Național Român Central?
Organismul politic care a condus procesul Unirii, instalat în casa lui Ștefan Cicio-Pop din Arad. Era format din șase reprezentanți ai Partidului Național Român (Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Lazăr, Aurel Vlad) și șase ai secției române a Partidului Social-Democrat (Ioan Flueraș, Iosif Jumanca, Tiron Albani, Enea Grapini, Bazil Surdu, Iosif Renoiu). Trei dintre ei erau arădeni: Cicio-Pop — ales președinte —, Goldiș și Flueraș. C.N.R.C. și-a început efectiv activitatea la 2 noiembrie 1918.
Ce s-a decis la Arad în noiembrie 1918?
| Data | Decizia |
|---|---|
| 2 noiembrie | C.N.R.C. își începe activitatea; organizează consiliile și gărzile naționale românești |
| 7 noiembrie | Se reorganizează comanda gărzii naționale a comitatului; se decide reapariția ziarului „Românul" (din 8 noiembrie) |
| 10–12 noiembrie | Ultimatum către guvernul maghiar privind preluarea administrației în comitatele românești; răspuns așteptat până în 12 noiembrie, ora 18:00 |
| 13–14 noiembrie | Tratativele de la Arad cu delegația guvernului maghiar condusă de Oskár Jászi; sosește de la Viena Iuliu Maniu |
| a doua jumătate a lunii | Se decide convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia |
De ce s-a ales Alba Iulia, nu Aradul?
Din rațiuni de simbol: Actul Convocării invocă fapta lui Mihai Viteazul de la 1600, numind Alba Iulia „cetatea istorică a neamului". Organizarea practică a rămas însă la Arad: arădeanul Ioan Suciu a coordonat întreaga logistică a Adunării din 1 Decembrie — alegerea celor 1.228 de delegați în adunări populare, corespondența și chiar transportul gratuit cu trenurile. Casa lui Cicio-Pop și sediul C.N.R.C. au fost inimile coordonării Unirii.
Ce urme au rămas în oraș?
Casa lui Ștefan Cicio-Pop, clădirile în care a funcționat C.N.R.C., redacția „Românului" și tot perimetrul central al orașului din 1918. Personajele poveștii traversează și celelalte articole ale blogului: Vasile Goldiș și Cicio-Pop au murit amândoi în februarie 1934, la Arad, în orașul pe care îl așezaseră în istorie.
Ce înseamnă această moștenire azi?
Aradul e unul dintre puținele orașe ale României în care poți locui pe străzile unde s-a decis forma țării. Patrimoniul acesta — case istorice, clădiri interbelice, spații centrale cu poveste — rămâne unul dintre cele mai solide argumente de valoare ale zonei centrale.
Proprietăți active acum în Central (21)
Întrebări frecvente
De ce e numit Aradul „capitala uitată" a Marii Uniri?
Pentru că aici a funcționat Consiliul Național Român Central și aici s-au luat deciziile-cheie din noiembrie 1918 — dar memoria publică a reținut aproape exclusiv Alba Iulia, locul Adunării din 1 Decembrie.
Cine au fost arădenii din C.N.R.C.?
Ștefan Cicio-Pop (președintele organismului), Vasile Goldiș (autorul textelor fundamentale ale Unirii) și Ioan Flueraș (liderul social-democrat) — plus Ioan Suciu, organizatorul Adunării de la Alba Iulia.
Ce s-a discutat cu delegația maghiară la Arad?
În 13–14 noiembrie 1918, delegația guvernului maghiar condusă de Oskár Jászi a negociat cu C.N.R.C. viitorul Transilvaniei; eșecul tratativelor a deschis drumul spre Adunarea de la Alba Iulia și Unirea de la 1 Decembrie.
*Sursa: arhiva publicisticii locale despre Aradul anului 1918.*
ACASĂ | Agenție imobiliară Arad · Bulevardul Decebal 2 · 0724 200 000